On the road again..


.. gata.. blogmeet gata.. bagaje gata.. no, pan’-aci ti-o fost.. hai, pa si pu.. la revedere / sa ne bucuram de soare / sa ne-o tinem toti in sus / stand pe spate, uzi – in mare..

.. tren am mai luat, cu masina am mai fost, trebuia ceva nou.. asa ca am pus-o de o rezervare la autocar.. no hai, ia bagajele, si mars in autogara.. si de acolo, din nou inspiratie.. de ce ?.. pai ai de cine rade si de cine scrie..

.. nu putea fi autogara romaneasca, fara o regula tampita – masinile personale si taxi raman la poarta.. cum iti duci bagajele – indiferent cat de grele sunt – te priveste..

.. putea lipsi Romeo din peisaj ?.. nu putea.. nu il stiti pe Romeo ?.. haulio, manca-ti-ash.. e tipul ala mic de statura, la un 30+ ani si cu chelie, dar tuns scurt si cu breton, ca sa mentina iluzia de par.. burta e ceva standard, iar maieul cu De Puta Madre – agatat in sfarcuri, ca sa se racoreasca – e o conditie necesara, dar nu suficienta.. sa nu uitam ghiulul, lantul, mobilosul cu o manea la ton de apel si slapii roz, de burete, la 5 lei perechea.. ca doar e macho, ce dreq..

.. si ta-so era acolo, muci de beat, mirosind de la o posta, mai rau ca 10 sconcsi mucegaiti.. ascultand Taraf, si band posirca cu alcool etilic din recipient de plastic, si urland din cand in cand, la persoane aleatoare – fara motiv – sperand la o refacere completa si gratuita a danturii pierdute la poker cu ceva timp in urma.. alte natii au nevoie de harta, GPS, busole sau simtul orientarii.. cu asemenea repere, cum dreq sa uiti unde esti, de unde vi, unde mergi ?.. pai ce, te lasa astia ?..

.. no, si ne imbarcam.. autocarul pleaca.. si desi soferul era un oltean, era tare amabil si simpatic.. au fost mici opriri – binevenite, fie ca erai fumator sau nu – dar aia din Bucuresti mi-a adus aminte de ce urasc orasul ala.. era mijlocu’ noptii, si intre betoanele alea am transpirat instantaneu.. miroasea doar a namol, canalizare, nu stiu.. stiu doar ca prin comparatie, un urs nespalat si ud e reclama la Cocolino.. dar nu uit cat traiesc ca era o seara frumoasa si senina – si din Bucuresti n-ai fi vazut o naveta spatiala mare si roz, in forma de pula, nici de ar fi trecut deasupra noastra.. era un smog de aveam senzatia ca daca mai adaugam o besina la continut, murea planeta..

.. cum ziceam, opriri au fost, iar in Bucuresti am facut ce imi doream – m-am pisat – dar de mers, a mers bine soferu’.. fiind noapte, am scapat de canicula.. a fost numa’ bine.. si, ignorand mufa Sado-Maso a VCR-ului din autocar – care si-o mai cerea din cand in cand – a fost o cursa frumoasa.. soferu’ a pus “batranu'” pe tempomat la 100km/h – autocaru’ era din ’86, dar mergea ceas – si.. mai o poveste, mai un drogat de Bucuresti ce se planteaza drept in fata, mai un tampit de Arges care merge cu 40 pe autostrada – dar nici macar bine.. si uite-asa la 7 si ceva eram in statiune – asta dupa ce am plecat la orele 22:00 din Sibiu..

.. n-am dormit.. doar n-am avut volan, ca in rest eram la fel de atent.. am nimerit pe primele locuri, vedeam tot.. si de obicei ma streseaza cand e altcineva la volan, nu am incredere.. eram deja treji de 24 de ore, cand am ajuns, dar ne-am aruncat bagajele in camere, si hai la baie.. ca doar ce dreq am venit atatia kilometri ?.. mi-ar fi placut sa am poze din prima zi, dar am uitat aparatu’-n camera.. cui i-a mai pasat ?..

.. deja vin al 3-lea an consecutiv aici.. vila unde stau nu s-a schimbat – aceiasi angajati, aceleasi conditii si tratament super, aceeasi bucatareasa ardeleanca.. prin statiune a mai aparut cate o terasa noua, sau auto-servire.. in rest nimic diferit.. a, ba da.. nu stiu cine pula mea a fost desteptul care a permis asta, dar cand am ajuns pe plaja am vazut ca dintr-un capat in altul al plajei primii 50 m de la apa inspre faleza sunt plini de sezlonguri si umbrele din-alea mari.. nu mai vezi marea, si inaintea lor nu ai voie sa pui cearsafu, ca “ei au platit”.. vezi doar tzatze si tarani prosti.. dar de ce, ma rog ?.. ca nu erau anul trecut.. n-am inteles..

.. dar nu ma plang, am ajuns aici, si pot sta destul, mai mult decat pot altii zice, asa ca e bine.. am lasat toate inovatiile tehnologice acasa, si pentru 19 zile nu vreau sa stiu de nimeni si de nimic.. eu, mintea mea nebuna si un creion ascutit ne tinem companie  si ne gasim de lucru chinuind neste hartie intre sesiuni de mare.. si cam atat pe azi, va urma..

later..

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s