Saturn..


Saturn este a şasea planetă de la Soare şi a doua ca mărime din Sistemul Solar, după Jupiter. Împreună cu Jupiter, Uranus şi Neptun, Saturn este clasificat ca un gigant gazos. Aceste planete sunt numite corpuri joviane, însemnând planete asemănătoare cu Jupiter.

Saturn este numit după zeul roman Saturnus (care va denumi ziua de sâmbătă), echivalentul zeului grec Kronos (Titan şi tatăl lui Zeus), babilonianul Ninurta şi divinităţii Hindu Shani. Simbolul lui Saturn este coasa zeului Kronos (Unicode: ♄).

Planeta este compusă din hidrogen şi proporţii mici de heliu şi alte elemente. Structura internă a planetei constă într-un miez de piatră şi gheaţă, înconjurat de un strat gros de hidrogen metalic şi un strat gazos exterior. Atmosfera este blândă, deşi multe caracteristici intense pot apărea. Vânturile de pe Saturn pot atinge viteze de 1,800 km/h, mult mai rapide decât cele de pe Jupiter. Are un câmp magnetic a cărui putere este un intermediar între cea a Pământului şi câmpul puternic al lui Jupiter.

Saturn prezintă un sistem de inele, care sunt alcătuite din particule de gheaţă şi mici cantităţi de deşeuri de praf şi rocă. 61 de sateliţi cunoscuţi orbitează în jurul planetei, fără a socoti particulele din inele. Titan, cel mai mare satelit al lui Saturn şi al doilea satelit ca mărime din Sistemul Solar (după Ganimede, satelitul lui Jupiter), este mai mare ca planeta Mercur şi este singura planetă din Sistemul Solar care are o atmosferă cu o consistenţă semnificativă.

Caracteristici fizice

Datorită combinaţiei dintre densitatea mică, rotaţia rapidă şi starea fluidă, Saturn este un sferoid aplatizat; este turtit la poli şi bombat la ecuator. Razele ecuatoriale şi polare diferă cu aproape 10% – 60.268 vs 54.364 km. Celelalte planete sunt şi ele turtite, dar într-o măsură mai mică. Saturn este singura planetă din Sistemul Solar mai puţin densă ca apa. Deşi miezul planetei este mai dens ca apa, densitatea specifică obişnuită a lui Saturn este de 0.69 g/cm3 datorită atmosferei sale gazoase. Saturn cântăreşte doar cât 95 de Pământuri, comparativ cu Jupiter, care are masa de 318 ori mai mare decât a Terrei, dar mai mare doar cu 20% decât Saturn.

Structura internă

Deşi nu sunt informaţii directe despre structura internă a planetei, se crede că interiorul lui Saturn este similar cu al lui Jupiter, având un nucleu mic de rocă, înconjurat de hidrogen şi heliu. Miezul este similar în compoziţie cu cel al Pământului, însă mai dens. Deasupra miezului se alfă un strat gros de hidrogen metalic, urmat de un strat de hidrogen lichid şi heliu, iar în spaţiul exterior la 1000 km atmosfera gazoasă. Sunt prezente si urme de gheață. Regiunea miezului este estimată a fi egala cu 9-22*masa Pământului. Saturn are un miez fierbinte, estimat a avea temperatura de 11,700 °C si radiază energie de 2,5 ori mai multă decât primește de la Soare. Cea mai mare parte a energiei este generată prin mecanismul Kelvin-Helmholtz (compresie gravitațională lenta), însa producerea căldurii planetei nu este explicabilă doar prin acest mecanism. Un procedeu adițional propus prin care Saturn își creează căldura este “ploaia” de heliu din interiorul planetei, picăturile de heliu eliberând căldura prin frecare pe măsura ce cad prin hidrogenul mai uşor.

Pioneer_f10

Saturn, imagine realizată de Pioneer

Atmosfera saturniană prezintă benzi paralele, asemănătoare cu cea a planetei Jupiter, însă în cazul lui Saturn aceste benzi nu sunt la fel de bine conturate şi sunt mai late la ecuator. Vânturile aici sunt printre cele mai puternice din întreg Sistemul solar, date înregistrate de Voyager indică maxime de 500 m/s.

Atmosfera lui Saturn, de obicei calmă, prezintă uneori structuri şi elemente specifice; în 1990 telescopul Hubble a observat o uriaşă formaţiune noroasă lângă ecuatorul lui Saturn, care dispăruse în 1994 când Voyager a depistat o altă furtună, mai mică. Furtuna observată în 1990 are un caracter ciclic, manifestându-se odată la aproximativ 30 de ani; au mai fost observate furtuni în 1876, 1903, 1933 şi 1960, cea din 1933 fiind cea mai cunoscută. Respectând regula, următoarea apariţie ar trebui să fie în 2020 (cf. Kidger 1992).

Saturnoppositions

Saturn până în 2029

Folosind imagini în infraroşu, astronomii au observat că Saturn are vortexuri (vârtejuri cu pâlnie) polare cu temperatura mai ridicată, acest fenomen fiind unic în cadrul planetelor sistemului solar.

Saturn_Earth_Comparison

Prezentare comparativă a mărimii planetelor Saturn şi Pământ

Sateliţii lui Saturn

Saturn are circa 61 sateliţi.

Saturn-map

Sateliţii lui Saturn

Principalii sateliţi, comparaţi cu Luna
Nume Diameteru
(km)
Masă
(kg)
Raza orbitei (km) Perioada orbitală (zile)
Mimas 400
(10% Luna)
0.4×1020
(0.05% Luna)
185,000
(50% Luna)
0.9
(3% Luna)
Enceladus 500
(15% Luna)
1.1×1020
(0.2% Luna)
238,000
(60% Luna)
1.4
(5% Luna)
Tethys 1060
(30% Luna)
6.2×1020
(0.8% Luna)
295,000
(80% Luna)
1.9
(7% Luna)
Dione 1120
(30% Luna)
11×1020
(1.5% Luna)
377,000
(100% Luna)
2.7
(10% Luna)
Rhea 1530
(45% Luna)
23×1020
(3% Luna)
527,000
(140% Luna)
4.5
(20% Luna)
Titan 5150
(150% Luna)
1350×1020
(180% Luna)
1,222,000
(320% Luna)
16
(60% Luna)
Iapetus 1440
(40% Luna)
20×1020
(3% Luna)
3,560,000
(930% Luna)
79
(290% Luna)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s