Realitatea..


M-am trezit azi dimi pe la 10.. pusesem telefonu să sune.. dar am adormit la loc.. noroc ca o sunat rudi p la 11, că de nu cine ştie.. am povestit la telefon până m-am trezit, şi apoi fiecare s-a apucat de ale lui.. asta e, trebe.. fiecare are probleme, responsabiltăţi, plăţi, gânduri.. mult prea multe, şi puţine plăcute.. asta e realitatea..

Ziua a trecut destul de repede.. am făcut ce aveam de făcut.. acu stau la calc şi inspir neşte aer rece, dar proaspăt.. zice eu.. şi zâmbesc.. tocmai mi-am adus aminte ce am visat azi-noapte.. oo da, here we gooo…. se venea că parcă eram un fel de james bond, dar mă chema neo.. şi deşi eram neo bond, nu ţin minte să fi văzut vreo bucată în visu’ ăsta.. cine ştie, poate era cu AP, şi d’aia.. anyway.. şi aveam costum şi cravăţi.. şi sculă de maşină.. nu ţin minte dk era înmatriculată în sibiu, dar pariez că mă omorau asigurările.. şi mă băteam în stânga şi dreapta, şi picau toţi ca muştele.. cine ştie mă, poate în vis miroseam nashpa.. şi conduceam maşina aia.. bine măcar ca am carnet.. şi scheme, chestii, treburi, socoteli.. per total eram happy aşa când m-am trezit, deşi am înjurat tot drumu’ spre telefon, că mă durea lenea.. doar eram învăţat cu maşina, nu?😀

Păi e clar.. am visat.. cam thriller, dar am visat..

Aţi păţit şi voi.. toţi păţim.. visăm vrute şi nevrute.. dar de ce? de ce visăm.. ? un scop trebe să fie.. sau e doar o festă a naturii ?Sunt o droaie de explicaţii.. fiziologice, psihologice.. dar se cam întrepătrund.. rezumatul ar fi că nevoile fiziologie şi psihologice, dorinţe ascunse în subconştient, se materializează sub forma viselor, creând o oarecare stare de euforie şi fericire în cortex, dând astfel un imbold fiecăruia dintre noi de a merge mai departe, de a fi optimişti, de a zâmbi.. Eu zic că e ca şi când cineva ar alege aleatoriu de pe un raft o casetă video şi ar băga-o în video să vadă dk i place.. cine, nush.. mda, nu sună prea ştiinţific, dar se potriveşte.. cine naiba stă să s gândească la james bond ca să îl viseze? a, da.. am menţionat cuvântul subconştient.. păi e drept că, fiecare dintre noi are dorinţe, ambiţii, nevoi ascunse.. dar atunci, de ce nu visăm mereu frumos ? blonde în costume de baie, vile cu piscină, bani curgând gârlă, peisaje feerice.. de ce uneori te trezeşti buimac, şi mirat de ceea ce ai visat.. ? un psiholog ar zice acu că.. nici eu , nici alţii nu au pregătirea necesară de a înţelege semnificaţia viselor.. eu n ucred că 4 ani de facultate îl ajută pe psiholog să mă înţeleagă pe mine mai bine, când majoritatea dintre ei au viaţa personală varză.. oricum , deviem de la subiect..deci, nu visăm mereu frumos, din contră, avem şi coşmaruri.. ca ce chestie ? teoria aia cu nevoile şi dorinţele cam pică.. cine dreq îşi doreşte răul, să sufere, să se sperie?.. nime.. păi şi atunci? acu psihologul ăla divorţat de mai sus gândeşte: păi da, că şi temerile se materializează sub forma viselor, e normal.. ok, de ce nu.. sună lojic.. dar dk în vis mi se manifestă şi temerile şi dorinţele, care e diferenţa între vis şi realitate ? cum facem diferenţierea ?

Poate eu acu nu sunt treaz.. nu sunt la birou cu căştile pe ureche, ascultând dream theater , şi tastând în browser.. poate e nu vis.. o dorinţă a mea.. cum poate cortexul meu să facă diferenţa? voi, cei care citiţi.. nu sunteţi treji, e un vis.. visaţi că îmi citiţi articolul.. Undeva trebuie să fie o delimitare.. dar care e aceea ? apropo, dk visati ca îmi citiţi articolu’.. i’ve got three words for you.. get a life ! moving on..

Eşti cu cineva la un suc.. un amic, amică, iubit, coleg.. etc.. şi povesteşti tot felu de chestii.. ce ai mai făcut, cum îţi merge.. şi la un moment dat unul din voi începe şi zice ce şi-a pus în cap să realizeze.. o maşină nouă, un apartament, cine ştie mai ce.. replica celuilalt o ştiţi şi voi, cum o ştiu şi eu.. cred că fiecare dintre noi a auzit-o măcar o dată.. nu mai visa..

De-a lungul existenţei noastre, noi oamenii, ca specie, am definit realitatea ce ne înconjoară prin greutăţi, suferinţe, pierderi, muncă, moarte.. acesta e cumulul de întâmplări, toate negative, care ne definesc felul de a fi şi relitatea în care ne chinuim să răzbatem.. aici intervine delimitarea de care ziceam, visul..Visul e acela care diferenţiază ficţiunea de realitate, bucuria de tristeţe, speranţa de eşec, viaţa de moarte..

Aşadar, visul chiar are un scop.. şi are şi un proces de creaţie, nu neapărat aleator.. E menit să ne dea speranţă, energie de viaţă şi încredere în propriile puteri pentru a realiza ceea ce ne-am propus în viaţă, sau cel puţin a muri încercând.. este combustibilul motorului psihologic uman.. Visul e comedia aia la care alegi să te uiţi în zilele deprimante, pentru un somn mai uşor şi un zâmbet pe buzele uscate de efort..

Aşa că, la sfârşitul zilei, frământaţi şi rupţi după o zi grea, nimănui nu i mai pasă cine are dreptate. divorţatu’ de mai sus sau eu cu caseta mea video aleatorie.. fiecare dintre noi urăştea relitatea ce îl înconjoară şi ne bucurăm de ceea ce avem şi nu înţelegem.. posibilitatea de a visa.. cu ochii deschişi sau închişi, la lucru ori acasă, la birou sau în pat.. încercăm cât mai des şi cât mai mult să trişăm realitatea şi să ne evităm problemele..

Fie că sunteţi treji, fie că dormiţi.. vă urez vise plăcute..

later..

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s