Recizmuire..


Da.. aţi citit bine.. scrie recizmuire la titlu.. poate vă întrebaţi ce înseamnă.. păi întâi a fost restart.. apoi reboot.. apoi restartare.. apoi recizmuire.. e simplu nu?😀

Am intrat în tot timpul ăsta p blog, dar aşa, din reflex.. nu am mai scris nik de ceva vreme.. nu m-am luat d nime, nu că nu găseam motive.. nu am mai postat clipuri, nu că nu aş fi găsit ce.. pur şi simplu am luat o pauză de la toate şi m-am gândit la cine contează: eu. A trecut mult de când am făcut asta ultima oară.. în linişte şi fără grabă.. doar eu cu mine..

M-am trezit dimineaţa târziu, fără ceas deşteptăreţ, fără apeluri de la dreq ştie cine, cu intenţia unică de a pierde vremea.. şi fain am pierdut-o mă.. uitasem cum e să nu faci nik.. trebuie să recunosc că vechiul şi bunul meu prieten, my trusty winamp, mi-a fost alături şi de data asta..

Am avut şi treburi d’alea zilnice de făcut: plătit facturi, umblături, etc., dar alea nu le calculăm.. le are oricine..

Mi-au trecut, perioada asta, multe chestii prin bostan.. perioada liceului.. facultatea.. relaţii mai mult sau mai puţin reuşite.. greşelile mele, greşelile altora.. nu ştiam ce se întâmplă.. îmi veneau în minte aşa, din senin.. chestii la care nu mă gândisem de mult.. capitole ale vieţii mele pe care le consideram de mult încheiate..

Mi-am dat seama că eram certat cu o persoană: cu mine.. aşa că nu am făcut nimic alteva decât să analizez rând p rând, gând cu gând.. mi-a luat câteva zile bune.. dar adevăru e că aveam nevoie de asta, sşi nu îmi dădusem seama.. observam acum detalii pe care le trecusem cu vederea, intenţionat sau nu, dar o făcusem..

A fost cam dificil.. vorba aia, sunt berbec.. cam greu să mă cert cu mine însumi, pentru că ambele părţi vor să câştige.. şi plus.. cum îţi dai seama care parte are dreptate? Mi-a afectat dispoziţia.. în funcţie de subiectul “discuţiei”, eram ba posomorât, ba bine dispus.. ba nervos.. aşa cum sunt acum din motive ce nu comentez.. anyway.. Pentru prima oară în viaţă nu ştiam încotro să o iau, nu era totul calculat.. toţi paşii, efectele.. stăteam la răscruce de drumuri şi încercam să îmi dau seama.. încotro ?

Le-am lămurit toate, rând pe rând.. şi park acum nu mai am cu cine mă certat, e linişte şi pace.. asta până găseşte unu să mă calce iar pe coadă😀.. Dar încotro mă îndrept? e, din păcate, am lămurit-o şi pe asta.. zic din păcate, pentru că nu îmi place concluzia.. mă îndrept spre maturitate.. şi nu vreau să merg acolo..

Da mă, am terminat facultatea, dar tot nebun am rămas.. colegii mei ştie.. şi nu vreau să mă schimb.. să vorbesc elocvent, să port cravată, să ies doar cu tipe mai mici cu minim 5 ani mai mici ca mine😀, etc..

Vreau să merg prin ploaie, în blugii mei rupţi şi tricoul cu led zeppelin, de mână cu fata la care ţin, în timp ce povestim tot felu’ de nebunii şi ne ţinem unul altuia de cald..iar dacă cineva vede ceva greşit în asta sau mă va judeca, e problema lui..

Pentru mine, maturitatea este o altă formă de control.. un set de porunci psiho-sociale ce trebuiesc respectate de cei ce vor să se integreze sau să ducă o viaţă prosperă în societatea zilelor noastre. Eu de obicei respect regulile, atâta timp cât mi se par corect enunţate.. dar cum societatea de azi şi regulile ei mi se par de-a dreptu stupide, nu intenţionez să mă aliniez standardelor impuse.

Nu o să merg la servici la costum sau sacou..  nu o să beau limonadă în oraş cu prietenii.. nu beau berea din pahar.. nu port tricoaie mulate.. nu şi nu şi nu..

Am observat în jurul meu că multi dintre proaspeţii intelectuali ieşiţi de pe băncile facultăţii procedează asemenea unui pc la reboot.. golesc buffer-ul, golesc memoria.. şi o iau de la 0, cu nasu’ pe sus.. că de.. acu sunt maturi.. şi se poartă de parcă mereu au fost cineva, şi se miră cum de nu i-ai observat.. anyway..

Nu mă cobor la nivelul celor din jurul meu, al celor ce mă judecă.. mereu am fost eu însumi, şi nu o să îmi schimb gândirea şi principiile din cauza unora ca ei, orbiţi în mijlocul zilei de diferite repere economice sau accesorii trendy.. fiecare face ce vrea, şi cu cât are.. sunt cine sunt, şi îmi continuu drumul în viaţă, cu memoria celor ce au fost, cu buffer-ul celor de acum şi cu interacţiunile ce urmează..

Recizmuire e un termen potrivit pentru cei ce o fac..

later..

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s